Primele impresii (de atunci)

Ce-mi veni, da' am zis sa intru pe blogul de pe wordpress. Si-am vazut ca aveam acolo un post scris pe 10 februarie direct din Copenhaga. Cu primele impresii. Cum eram pe atunci si cum vedeam viata si cum abordam problemele.

Il voi pune aici. Ca asta am zs ca o sa fac atunci cand am hotarat care blog va supravietui.

Quote...

Cand a inceput? Heh, nu prea stiu…prin vara, cam asa. Nu m-am dus cand trebuia sa ma duc, nu mi-a parut tare rau ca am ratat, la fel cum am facut mereu, nu incerci, nu risti, nu te lovesti de diverse in viata, nu suferi – proasta combinatie si gandire, but that’s me. Deci s-a facult selectia, eu nu am fost, bye-bye Danemarca. But NO! Danemarca ma voia pe mine, hehe, desi eu nu stiam ca o vreau, si uite asa, prin multe intamplari fericite am ajuns la Acceptance Letter to the University of Copenhagen, Faculty of Life Sciences, sau LIFE mai pe scurt. Si dupa multe alte agitari specifice mie, si multe intrebari extreme de idioate si de obicei cu raspuns foarte logic si evident, iarasi specifice mie, am ajuns pe Bucuresti Otopeni, asteptand vreo ora avionul de Copenhaga, apoi fara sa imi dau seama ce se intampla cu mine, hopa in avion, motoare pornite, ceva inima in gat, ceva amuzata de vikingul extrem de dragut de pe coada si de pe aripile avionului si binenteles de cele 3 puncte albe, pe fundal rosu, care se pare ca sunt specifice ptr Danemarca, nu numai ptr Christiania, cum stiam eu, ca steag al lor. Si uite asa am ajuns pe Kastrup, cu un zbor tare linistit si cu o vedere extreme de frumoasa la apus, iarasi cu noroc ca am nimerit pe parte cu vedere la apus, hehe that’s me – lucky si extrem de unlucky, 2 in 1, voi reveni later la partea unlucky, de obicei tine de electronice si de relatia mea cu ele, thank God ca de obicei predomina partea lucky ;) )

Aterizare cam abupta, daca se poate folosi cuvantul asta, eu calma la suprafata, dar ce era inside, hahaha, storm of thoughts, bad and good, sad and happy, positive and negative, totul opus si totul mixed bine, bine together. Aeroport tare, tare dragut, cica ar fi printre cele mai bine cotate, frumoase din…lume? Dar ce nu e pe primul loc la astia? Iarsi luck, bagajele ajung la banda nr. 5, cauta banda nr. 5, surprise, era fix langa semnul frumos luminos cu bleo deschis “Welcome to wonderful Copenhagen” ;) ) Si am zis cand am plecat de acasa ca eu VREAU sa vad chestia asta si live, nu doar in poze. Luck loves Nena. Bagake - checker, go and meet Simon, cu oprire la un exchange. Poor boy, statea cu foaia aia cu “Elena” si Elena umbla brambura prin aeroport :-j Simon, nice. Let’s go to the hotel! Ajung la aer, ma asteptam sa ma loveasca vantul in fata, val de frig, dar nu…vreme normala de iarna, un miros de iarna tarzie, cu primavara gata sa vina,parca. Frig, poate chiar gerut uscat in aer. Really nice. Te trezeste la realitate. Trenul, cred ca era pe linia S-train, foarte, dar foarte silentios, frateee.Ala nu e tren daca nu te hatana si nu face zgomot cand trece pe la macaz…gandirea mea de roman. Tot drumul pana la hotel, aproximativ 15 minute, nu am facut decat sa compar Romania, Bucurestiul cu Copenhaga. Nu e bine deloc sa faci asta, te deprima ca stai in tara aia.

Sar putin, tocmai am vorbit cu Katja, sa imi explice cum sa folosesc masina de spalat, not that hard. E a doua oara cand o vad, oamenii astia nu au pic de treaba cu tine. Daca le ceri ceva, te ajuta cu placere, iti zambesc, dar in rest, your place, faci ce vrei, ca doar platesti ptr asta, si nu asa de putin. The same thing with Sara, nemtoiaca...impart subsolul cu ea, vine, pleaca, nu sta decat cat sa se schimbe si sa manance, apoi pleaca iar. Viata. Apropo de unlucky, vorba vine, ca ea e de treaba, dar cand am plecat de acasa am zis ca nu vreau sa stau cu o nemtoiaca. Fara nici un motv anume, doar am eu ceva cu nemtii si Germania de mica. Nu imi plac. Bine ca nu am treaba cu fata, ca ma suparam rau sa am asa “ghionion” tocmai la asta. Apropo de alt ghinon. Acum scriu in word si ma mai gandesc daca voi posta asta undeva. Nu am net. Am fost cu laptopul la scoala ptr prezentarea cu agricultura Romaniei, si am zis ca daca tot sunt in acolo sa imi rezolv problema cu laptopul, conexiunea wireless la reteaua facultatii. Nu a mers. Cica totul e setat, dar nu mi se conecteaza. Haha. Nena’s “luck”. Dar de fapt cred ca Gigi-ul de acolo nu stia mare lucru, ca ajung acasa si nu imi mai merge netul. Cica "IT-support, if something doesn’t work these guys will solve it immediately." Se pare ca mai tre’ sa fie si mici chestii negative si la ei.

Am dat si de Sara, ca tot vorbeam de ea. Pare nice. Sper sa fie nice.

Asa, cred ca tre’ sa ma intorc la hotel, sau mai bine la gara din Copenhaga. Kobenhavn H. Extraordinary piece of art. Desi cred ca e doar un fel de hala mare cu iesire spre multe linii de cale ferata, dar frate cum e inauntru, cu candelabre uriase, si arcadele alea din lemn, si au si lift…ca sa nu te chinui cu bagajul. De fapt au lifturi d-astea peste tot pe la s-train-uri si pe la metrou. Civilizatie. Back to hotel, foarte nice si ala, aproape de gara, camera micuta, dar curata. Cartier si strada de curve, hahahaaa. Si muuulte, multe baruri, multe restaurante, multe sex-shop-uri si multe tattoo shops. Destul de misto pentru o prima seara. Desi cam trist..singura printre straini, intr-o sambata seara.

Apoi, aventura pana “acasa”. Simon cica era in stare de mahmureala dupa seara de sambata si nu putea sa vina sa ma duca. Cred si eu, cand umbli cu dozele de bere in ghiozdan J) si dai sa bea persoanelor abia cunoscute de 30 minute. Anyway, drum relativ scurt cu S -train A spre Hundinge, apoi o statie cu nr. 18 bus, si aproape home. O intrebare, doua si gata, arrive at Dansborg Alle 10. Iarasi luck, erau home, si Jens, si colega de casa, toti. Mica discutie cu unul si celalat, apoi ramai singura sa despachetezi.

Gata si mancarea. Azi am facut orez, cu legume si un pic de pui. Am facut muuult. Niciodata nu nimeresc cantintatea de orez crud si mereu imi ies ditamai oalelele de orez ...

1st day of school a fost ceva iarasi de neuitat. Trezeste-te la 6, obisnuieste-te cu casa, apoi fugi spre facultate, caut-o, totul intr-un suflet, ca sa nu intarzii. Ciuciu, la 8.30 eu inca eram in cautarea salii 3-05 unde sa tine “Organic agriculture” Inghetata, fara manusi, ma uitam in gol spre o harta a campusului, cand “Can I help you?” Ii arat foaia, fara pic de speranta, ea “Oh, that’s my course” LUCK??? J Hehe. That was Vibeke, my teacher, minunata profesoara, minunata persoana. Orele incepeau la 9. eu nu primisem mesajul. Asta e, norocul de partea mea. Cursul mi-a parut extrem de interesant din prima zi, mai ales datorita ei. A doua zi aveam sa mergem in excursie, undeva pe langa Roskilde. Ce am vazut acolo nu are sens sa explic. Iarasi foarte tare, astia sunt asi in ale agriculturii, si ale partii de agricultura organica. Si dupa frig cum nu am putut sa indur vreodata si cum nu am crezut ca pot sa indur si sa mai si respir dupa, ajungem la Vibeke acasa, luam pranzul, apoi pregateste-te sufleteste pentru inca o portie de frig, de data asta cu subiectul “vaci de lapte”. N-a fost sa fie, a fost doar o portie de lapte organic la pahar. Foarte bun. Apoi back to Vibeke’s place, pentru cina. Pregatita de noi. Ceva socializare, ceva pregatire, bautura, bucatarie din toata lumea, in final, mancare gustoasa, plus ceva discutii interesante, unele savuroase, funny, si discutii dupa care gandesti “astia nu sunt sanatosi”. Cica au obiceiul de a cauta prin tomberoanele supermarketurilor ptr a se alege cu cate ceva bun de papa, ce in viziunea celor de la supermarket este expirat. Dar nu si pentru ei. Totul se poate manca, chiar si din tomberon, atata timp cat e ambalat, si nu a expirat de prea multe zile…si asta venea din gura profesoarei, o tipa la vreo 50 si ceva de ani, extrem de bine pregtita profesional si cu un simt extem de bun al predatului si care se pare ca are obiceiul de a cauta mancare prin tomberoane, sau cel putin stie de chestia asta si nu are nimic impotriva cu cei ce fac asta. Dumpster diving. Cred ca trebuie sa incerc asta ca sa intru in spiritual orasului. Si sa imi cumpar bicicleta si sa invat sa merg. Nu poti ajunge in Copenhagen si sa nu stii sa mergi pe bicicleta. Loser scrie pe fruntea mea. For now.

I’m out of ideas. I’ll be back some other time. It’s time to eat now.

AAAAAAA. Mi-am cumparat Coca-Cola azi. Mult mai buna decat in Ro. Nu se poate compara. Cum era odata. Pacat ca e scump rau. Painea, care era 6,75 kr si Cola au facut 34 si un pic de coroane. Scump scump. I don’t know what’s next. Cu berea nu prea ma impact, scump si nu extraordinara. In schimb daca tot suntem la capitolul mancare, puiul, legumele, ouale, chiar si laptele cred, foarte gustoase. Nu degeaba sunt ecologice si cam scumpicele. Merita.

End of part 1.

...end of quote.