marți, 19 iunie 2012

pofte de vara

am vazut azi la unirii un print misto de la love plus. campania lor nou lansata zice ake love, not (just) sex si cautand vad ca au facebook misto, cu aplicatie sex vs love, plus alte chestii de care nu am avut rabdare. pe print zicea ai grija la trepte, scris mare si apoi ceva gen sa nimeresti in bratele tipuluipotrivit...am incercat sa retin dar n-a iesit. cam atat de prezervativele. am fost sa imi iau rom azi.mi-e o pofta de alcool de sambata, cand beam suc de mere si mi s-a facut pofta de vodka. apoi a adus mama menta de la tara si cum la magazinul meu nu aveau rom, am rabdat...o zi. azi am fost la mega si-am luat lime, rom si sprite. aveam de toate mai putin cuburi de gheata. unde a inceput caterinca. stiam ca aveam si pungi ptr gheata si cutiuta de la ikea. si nu le gaseam pe nici unele...ingrozitor cand stii ca ai de toate mai putin un maruntis d-asta, care se dovedeste atat de important. am gasit pana la urma pungile cand ce sa vad..le mancasera niste gaze si aveau gaurele. dar am rezolvat-o si pe asta,am lipit scotch peste si a mers. acum astept sa se inghete apa. mojito on the way!!!!

luni, 18 iunie 2012

vecinul cu crucile

Sambata noapte pe la vreo 1-2 dimineata ma duceam sa dorm si am zis sa scot capul pe geam sa vad ce-mi mai fac vecinii. asta mi-e obiceiul de cand eram micuta. stau pe geam noaptea tarziu,la aer si ma nmar luminile aprinse la ore tarzii. fiind sambata erau cateva. la un moment dat observ undeva in lateral, la etajul 4 ca era cineva intr-o camera cu lumina aprinsa. era un tip, la bustul gol ce parea sa se pregateasca de culcare. ma apuc sa il urmaresc. isi punea tricoul pe el. parea bine facut, undeva pe la 25-30 ani am presupus eu. apoi vad minunea. omul statea cu fata spre geam, jumatate din el se vedea, jumatate era innspre perete si se inchina. cu spor. a stat cu palmele impreunate, ca la raguciune, apoi s-a inchinat, apoi a facut o plecaciune, a mai impreunat palmele, in ca o plecaciune, inca o cruce, apoi a stins lumina si s-a bagat la somn. eu nu-s cu biserica, nu ma inchin, nu am treburi d-astea si nici icoane in casa pe pereti si nu ma asteptam sa fiu martora la asa ceva. apoi am gandit ce naiba face el cu icoana pusa spre nord, ca spre nord se inchina... apoi mi-a trecut si m-a dus sa dorm si eu.

vineri, 15 iunie 2012

nu mai vreau sa aud niciun cantec trist

Piesa asta mi-a pus-o o colega azi. Am zis ca nu ma impresioneaza cu nimic si ca nu o s tiam. noi ascultam Guerrilla la birou, asta ptr ca ea are boxele si asta ii place si se cam da mult al gurrila pieasa asta .Culmea este ca si tipa care era in locul ei tot Guerrilla asculta. Pacat la piesa asta e ca e scurta. Am fost sincera cand am zis ca nu imi zice nimic, dar poate pentru ca nu i-am dat atentie. Am ajuns azi acasa dand reply la piesa asta de 2 minute jumate, pe telefon. Mi-a furat un zambet, doua, trei. Dupa o zi mai ciudata si dupa cateva zile de cand stau bosumflata si cum chef de harta. Mi s-a facut chef de mare, balaceala, leneveala, baieti, umbrelute din paie, un drum cu trenul cu prieteni pana la mare. Si alt lucru care se putea mai bine, se termina brusc, inca un reply! Mergeam pe strada, dupa sala, obosita, lipicioasa, si incepusem sa zambesc oamenilor. Mergeam tinand de fusta lunga sa nu matur cu ea trotuarul jegos de la Unirii. Cred ca mai dadeam din cap, ma imaginam dansand pe ritmul piesei, eram deja pe plaja, la amurg topaind, band ceva bere sau un Mojito, vazand un baiat mai ametit decat mine si zambind....cine stie ce va urma, noaptea e lunga. Ii vedeam pe unii trecand pe langa mine cum se uitau la mine. Dar nu imi pasa, imi place cand merg pe strada si zambesc. Este un sentiment frumos sa le zambesti altora. Mi-am adus aminte de un tip de la metrou cu care mi s-au intersectat privirile, eu in vagon, el pe peron si cum mi-a facut cu mana...habar nu am cine era. Mi-ama dus aminte de lucrurile alea marunte pe care le faci si te simti bine. Cum m-am plimbat de curand cu un tip cunoscut cu cateva ore inainte la miez de noapte de vara prin Bucuresti, cum m-a dus el acasa pana in fata blocului, sau cum am mai facut asta acum 1 an si ceva si cum mereu ies frumos lucrurile astea. Este vorba de a face totul fara sa gandesti foarte mult. Sau despre cum mai merg cateodata cantand pe strada, fredonand piese, sau cum e sa mergi noaptea cu bicicleta prin aerul racoros si sa inchizi ochii. Senzatii, trairi, adrenalina, fara griji...

duminică, 10 iunie 2012

nunti si lampioane

Am lansat lampioane aseara de pe malul lacului Herastrau. Eram la un moment dat afara si nu stiam ce sunt luminitele de pe cer, de culoare galbuie, care pluteau 2 cate 2. Apoi, spre dimineata, cand domnul ginere ne-a invitat pe ponton sa inaltam lampioane am relaizat ce erau. se pare ca de cand cu recordul de la Iasi a devenit popular sa faci asta. Si este si palpitant. Si este si lucru de echipa. Unul desface, altul pune fitilul, apoi unul aprinde, altul tine bine de hartie ca sa se umfle bine, sa-l ia vantul si apoi sa strigi cat poti de tare, hai, hai, urca, zboara! Mi-a placut!! Am lansat vreo 4-5 si pe vreo 2 le-am inecat, dar oricum a fost palpitant. am fost domnisoara de onoare la nunta. A fost nunta unui var de-al meu, despre care eu mereu am crezut ca este de gradul 2, dar este de fapt mai indepartat, oricum asta este ptr ca pe partea asta de familie toti sunt apropiati. A fost experienta interesanta...initial mi s-a parut ciudat sa accept, ptr ca in mintea mea domnisoara de onoare trebuie sa fie o fetita in rochie roz, mica si draguta. dar am trecut peste prejudecata asta si i-am ajutat si eu cum am putut. Rolul meu era sa stau la usa si sa ii intep pe toti ca sa le pun floarea in piept. Am avut companie o colega de-a miresei, simpatica fata si o alta fata cu care sigur eram si cu ea intr-un fel inrudita, doar ca nici una nu cred ca eram foarte consitente de asta. Apoi saracuta, parea cam singura, venea la mine ca sa mergem sa dansam, cred ca i-am placut. Despre nunta, am realizat ca nuntile de Bucuresti sunt usor triste. Pana la dansul mirilor a fost o muzica de taiat venele, apoi numai muzici d-astea de nunta, pop. Incepusem sa plang dupa o hora, o populara...Cred ca nuntile de la Moldova cu hore pana la 6 dimineata si-au pus amprenta pe mine. Oricum, una peste alta, a fost o nunta draguta. Un gand am avut, nu le inteleg pe miresele astea cum reusesc. Toate nuntile la care am fost pana acum au fost la fel. Miresele astea parca au altfel de energie in noaptea aia. Danseaza cu toata lumea, zambesc, sunt vesele, stau pe tocuri sunper inalte, si ii fac pe toti sa se simta bine. Si sunt de obicei super obosite ptr cas implica in organizare, stau nemancate ptr ca ii intretin pe ceilalti, beau destul alcoolca doar dau noroc cu toti invitatii, si totusi radiaza. Poate o fi cea in tot evenimentul asta ce mie imi scapa momentan...

luni, 4 iunie 2012

first times

poate ca ar fi trebuit sa incep cu o piesa careia ii zice fix asa, "prima oara", dar am postat-o deja, asa ca o sa pun muzica trupei ce-am descoperit-o weekendul asta. ca a fost weekend plin de multe lucruri facute prima data. Am descoperit trupa the DaDa. Canta in Oscars, care-i un pub pe Covaci si unde am ajuns la insistentele unei prietene. Locul e ca orice pub de pe la noi, numai ca are o gradina mica in spate. cum ar zice alta prietena, barul asta e in fundul gradinii centrului vechi (depinde de unde vii). si apoi mai te duci sa stai si-n fundu gradinii barului...dar cat de dragut este. Asa, si ziceam de Oscars ca este dragut, doar ca nu fusesem acolo decat cat sa bem o cafea. si-am fost sambata asta si pe noapte, asa, ca de final de noapte. Si acolo era trupa asta ce presta live. Foarte tare...piese ca de centru vechi, si mai lente si mai rock si mai pop, dar foarte frumoase. Sunet bun, astia canta foarte foarte bine chiar si extra cireasa, solistul e frumusel frumusel. Am facut un mare crush de grup... Piese de-ale lor...nu prea stiu, ascultam acum, dar nu m-a lasat nimic masca, oricum sunt muuult mai buni live. Ca sa termin cu noaptea, am iesit in club ptr prima data cu unul din ai mei stilisti...si a fost ciudat, as zice. e ca si cum iesi cu maimuta, cum a zis o prietena...bine e cam urat zis. ideea este ca el este foarte sociabil si are multe cunostinte...Asa ca atunci cand mergea prin centru se gasea la ficeare 2-3 mese cate o persoana care il striga si la care se oprea sa ii salute si sa stea de vorba. Ma gandeam azi ca e mai nasol sa iesi cu el prin oras decat daca ai iesi la brat cu Monica Columbeanu, de exemplu. Pe aia o stie toata lumea, dar nimeni cu indrazneste sa o abordeze, cel mult se uita dupa ea, sau asa cred eu. Dar el, nu, el vrobea cu toata lumea...obositor... Apoi, ajungand in Oscars, am avut ocazia sa vorbesc ptr prima data cu un neozeelandez. bine, am aflat ce natie e mai tarziu. cat am vorbit cu el, sau mai mult cat a incercat el sa vrbeasca cu mine, eu ma gandeam ce naiba zice asta, parca e engleza, dar ce naiba sa ii raspund ca sa nu para ca vorbeste singur....tot incercam sa ii explic ca nu il inteleg, (sunt mai surda eu, si oricum mi se pare aberant sa te apuci apoi in club sa stai la taclale...). si saracu tot incerca sa imi zica chestii..si eu sorry, sorry.pana cand l-am auzit "sorry, i talk all this rubbish"...si-am fost fericita ca am inteles in sfarsit si eu ceva! si-apoi a plecat... si in ultimul rand, am avut parte de premiere cu bautura si gatit. nu stiu cum, dar eu nu mai bausem mai tai, mi-a scapat cocktailul asta asta. si cum sunt fana rom, am incercat. tot Mada a fost de vina, ca si cu Oscars-ul. And it was love. Se fac cam asa: niste frunze de menta, un pic de lime si zahar brun frecate bine bine pe fundul unui pahar, apoi gheata zdrobita pana se mple paharul, apoi rom si putin sprite. si apoi, enjoy. Alta dragoste a fost cu salsa verde al lui jamie oliver. sambata, pe zi, am ajuns la emisiunea astuia, in timp ce gatea chestii in 30 de minute. facea ceva peste la cuptor cu sos salsa verde si cu cartofi noi la cuptor. mi-a placut reteta si tipsurile. intamplarea face ca dumnica ma trezesc ca mama face cartofi noi la cuptor. asa ca iau menta din pahar, prospat culeasa de la tara, patrunjelul din ghiveciul din balcon, alte mirodenii de prin casa, pun ultimul strop de ulei de masline, inlocuiesc mistarul dijon cu mustar normal, dar adaug cateva boabe de mustar si uite asa fac primul meu sos salsa verde. pentru lucrurile pe care le faci pentru prima data si apoi iti plac atat de mult incat devin obisnuinte.