Agricultura!

Daca la anul nu ajung la master in DK, acum am alternativa. Ma duc la agricultura. Voiam de anul asta sa dau, dar s-a nimerit ca examenul de master sa se dea intr-o sambata, fix cand my best friend got married. Alegerea a fost usoara. Si nu regret nimic.

Dar azi am avut ocazia sa vad cum sunt profesorii de la agro. Acum stau si ma gandesc ca poate am ales gresit acum 5 ani. Trebuia sa fi emrs doar pe agricultura. Ca oricum din cei 5 ani mi-au placut destul de mult materiile din primii ani cand am invatat partea de agricultura. Si marketingul. Si cred din ce in ce mai mult ca e bine sa stii o meserie, ceva concret, nu balarii management, marketing. alea se invata pe parcurs, dupa ce ai o baza intr-un anumit domeniu. Dar asta e acum, alegerea a fost facuta.

Azi l-am cunoscut pe domnul profesor Roman, de la catedra de fitotehnie, care m-a fascinat. E varianta romaneasca a lui Vibeke. Un cadru didactic extrem de bine pregatit, cu simtul umorului, cunoscut in mediul lui si respectat ( o colega de-a noastra i-a fost studenta pe vremuri si am observat relatia dintre ei, modul cum comunicau si interactionau). In plus, desi avea prezentare in power point, lunga, dar facuta bine, a hotarat sa discutam lucruri practica mai degraba. Ceea ce ne-a capatat atentia tuturor. Am stat aproximativ 4 ore (cu pauza de 30' la un moment dat) fara sa arate vreunul dezinteres. Iarasi s-a intamplat sa fie un subiect despre care stiam, dar mi-a prins bine sa le mai aud inca o data. Evolutia culturilorla noi in tara, pe o perioada de 100 ani si situatia agriculturii la momentul actual, OMG-uri, agricultura ecologica si mai mult decat atat, biodinamica, cu exemple concrete de ferme din Italia si Danemarca. Vazand graficele si modul in care totul s-a dus in jos dupa 1990 m-a luat o stare de agitatie combinata cu dezamagire. Suntem niste idioti, cu o tara cu potential urias si risipim totul. Si-a expus niste idei cu care sunt de acord. Cum ar fi concentrarea productiei anumitor alimente (de ex. cerealele in zone cu potential pentru cultura asta, de ex. Romania si alte tari din jur, sau din Europa. Tarile astea se vor axa pe productia de cereale, cu rezultate cat mai bune apoi vor produce pentru a furniza cereale la nivel global. Si asta sa se intample la nivel global. Stiu ca am mai vorbit despre asa ceva cu colegii din Dk. am avut un modul legat de productia locala vs. productia globala, avantaje si dezavantaje. Se pare ca sistemul asta de productie concentrata pe caracteristicile si predispozitia unei zone pentru productia unui anumit pordus s-a discutat la ceva conferinte . Si ar exista si o harta a lumii si a ceea ce e cel mai potrivit sa se produca in fiecare loc. Dar asta nu o sa se intample niciodata. Englezii se vor incapatana sa produca ei merele lor, ca sa le aiba in mai-iunie proaspete in piete, in loc sa le importe din Australia. Desi, facand astfel, vor produce o cantitate mai ridicata de emisii de carbon. La fel se intampla si in cazul cresterii ovinelor. Mediul australian este mult mai prielnic activitatilor de genul asta, nefiind nevoie de multe inputuri pentru o productie ridicata. Dar am divagat.

Proful asta mi-a amintit de ceva ce obisnuiam sa fac si eu atunci cand eram pe la bunici. Vorbeam despre sfecla de zahar si despre declinul uimitor ce l-a avut dupa 1990, de la 36 de fabrici de prelucrare a sfelcei la 5 in momentul actual, cand doar se rafineaza zahar brut adus de pe la altii. Si zicea ca el pe vremuri obisnuia sa manance zahar cubic in lipsa de ciocolata sau alte dulciuri. Si mi-am adus eu aminte cum faceam cand eram la Luica si mamaia ascundea zaharul cubic (nu stiu pe cine cunostea unchi-miu, dar aducea mereu cutii). Si eu mereu furam sa mananc. Ce-mi mai placea...

Apoi, dupa ora 12 am fost luati in primire de prodecanul facultatii de agro, si el un tip foarte bine pregatit, dar cu mai putin simt al predatului. Insa ce am facut noi nu s-a numit predat. Am continuat cu discutiile, de data asta doar pe agricultura ecologica. Unde ar trebui sa fiu as. Si stiam destule din cele zise. Mai putin pe partea de biodinamica, despre care doar auzisem. Am avut ocazia sa vad multe poze cu ferme de genul asta. Extrem de interesant. Am ajuns sa discutam la un moment dat de efectul de piramida. Chestia cu biodinamica e sa fie un cat mai mare echilibru om-natura, un fel de intoarece la origni, sau cum zicea proful, la traditii (ceva cam cum faceau bunicii si strabunicii nostri cand plantau sau efectuau o lucrare in funtie de momentul din an. Totusi sunt sigura ca ei nu aveau in cap schimbul de energii. Oricum, erau mult mai apropiate de practica biodinamica.