vineri, 1 ianuarie 2010

Desteapta-te romane

N-aveam somn dupa ce au plecat toti. Nici acum n-am somn. E doar starea aia placuta de oboseala amestecat cu usoara durere de cap si umplere si senzatie ca nu mai mananci nimic ever, chair daca iti cam chioraie matele. Si parca nu imi venea sa scriu pe blog la 6 dimineata. Iar acum nu imi vine sa ma misc, sa vorbesc, sa gandesc. Loudly, cel putin. Anul trecut eram treaza cand a rasarit soarele, am facut poze...chiar nu mai stiu cum de a iesit asa...ca tot cam la fel imi pare ca s-a plecat. Iar am strans si spalat vase in rochia de seara :) in tocuri nu...deja muream de picioare...si totusi am rezistat pana pe la 5 si ceva cocotata. Si am reusit sa ii strang pe toti. Si ma bucur nespus. Ca o sa fie bine.
Dar dupa ce s-a plecat si-am ramas singura, si-am spalat eu pahare si vase si am facut frumos si curat, s-a intamplat ceva. Ma duc in sufragerie, cu juma de pahar cu acelasi lichid verde din postul anterior si aud imnul Romaniei. Pe TVR 1. Stema pe ecran, sub ea versurile, ca la karaoke si muzica. Tocmai incepuse. Si-am cantat. Nu pot sa descriu sentimentele. Dar ma gandeam oare cat o mai insemna imnul asta. Oare mai sunt pusi copii la scoala sa il invete, oare mai e scris pe prima pagina a manualului de romana? Mai pot romanii nostri de acum sa strige "Viata-n liberate ori moarte!", oare?? Ma gandeam ca versurile din prima strofa si mai ales "acum or niciodata" ala ar trebuie puse pe repeat si date spre ascultare romanilor, noaptea cand dorm, sa lucreze subconstientul pentru ei. Ca in episodul ala din Dexter, desenele, cand vrea el sa copieze la franceza, isi face un device care ii citea texte in franceza, se culca, ala se strica si nu zice decat "omlette du fromage". A doua zi nu stie sa zica decat "omlette du fromage", but guess what, asta i se cere la test sa scrie, asta devine cuvantul care aduce pacea globala. Da...intoxicare cu ceva bun. Reprogramare le trebuie. Nu de alta, dar la final mi-a venit sa plang. Ca simt ca suntem sclavi in vechiul nost' pamant. Si e pacat.
Cam asa mi-am inceput eu 2010-le.

Un comentariu:

Andi spunea...

Mda...e pacat pentru cei care nu se simt liberi si oricum nu inteleg ce inseamna asta, dar sunt multi care cu imn sau fara traiesc exact cum vor si chiar gandesc si vorbesc liber...spun multi pt ca nu imi dau seama procentual. Imi place sa cred ca sunt destul de multi. Tocmai d'aia am sa inchei mereu cu ...

Live free! :)