sâmbătă, 29 mai 2010

planuri..

mama, ce nu-mi place cand imi fac mici planuri si mi se dau peste cap. azi stiam ca voi fi singura acasa. deja ma vedeam cum stau seara lenevind, asteptand sa ma uit la eurovision,  mancand floricele si band o bere. da' vine familia inapoi acasa. c-asa fac mereu. pf. macar am avut juma de zi de chill-eala. am stat, cred ca pentru prima data in ultimele 3 saptamani si nu m-am ingrijorat [ptr nimic. chiar e bine. saptamana trecuta eram terminata. aveam show, training byp, plecare samabata seara la baia mare, stress.
ah, e bine sa ai niste momente pentru tine. desi, pot zice ca ce-am facut azi a fost tot in interes de serviciu. am stat si-am facut cercetare pe canalele de muzica. tre' sa fiu la curent cu muzica asta...ca la show-uri cand se tunde si coafeaza e nevoie de muzica ptr inspiratie. deja mi-am adus aminte de ce nu ma mai uitam la tv. de ce nu ma uitam  nici macar la posturile de muzica, lasate asa poe fundal, de ce nu ascult nici radio. aceleasi piese. over and over. macar am aflat ce ma interesa.
acum daca as avea si odc, soulseek sau alte program e download ilegal muzica si care sa si mearga ar fi perfect. ieri m=am chinuit o seara intreaga sa gasesc un programel sau un site de unde sa pot downloada muzica de pe myspace. da, vreau muzica polonezilor de la europafest. n-am gasit. n-a mers.
ca tot am zis de eurovision. am gasit ieri o piesa f jmechera. sper sa castige, ca oricum e cam favorita cica.



M-am blocat pe ea. imi place accentul tipei. deci ma uit sa vad daca iese.

vineri, 28 mai 2010

groovin low

Iar uit ce vreau sa scriu. Uit de cand dau click sa deschid fereastra pana se deschide. si-am o caseta alba de umplut cu cuvinte si nu le gasesc. pe ele, cuvintele, si pe ele, ideile. Uit mai mult de atat. Uit sa cobor din metrou. Azi, ajunsa la Victoriei, n-am realizat asta. Mai nasol e ca nici n-am recunoscut statia. E obisnuinta din 5 ani de facultate, cand mergeam o singura statie si imi era imposibil sa uit. Acum vin din Pipera. Si nimeresc si la ore tarzioare cand e liber metroul si stau jos, si mai am ganduri prin minte. Si uite asa ma trezesc la Romana.
Da'i ok. Nu ma plang. Rad de mine. Mi-as fi dat o palma, da' mi-e ca se uitau toti la mine ca la felu' paispe.
Am zis de Pipera. Imi place in Pipera de mor. Mi-ar placea si mai mult de-as avea timp sa stau sa ma gandesc si sa merg chill dimineata spre serviciu si odihnita seara spre casa. Mi-a placut din prima clipa cand am pasit pe scarile statiei de metrou Pipera. Imbracata office sa dau bine la interviu si cu pantofii cu toc in geanta. Caterinca. eram cam singura de felul asta. Am gasit pe treptele alea tenesi, slapi, tot ce vrei. Acum ma duc si eu in tenesi la serviciu. Cateodata ma simt ca si cum n-as fi angajat, ci parca m-as duce sa ma joc in parc (gand venit strict dpdv al toalelor de pe mine). de aia imi place mie pipera. mai ales baietii de la orange. pff, am trecut pe acolo in ziua cand am fost la interviu..uff, bunaciuni. ma gandeam zilele trecute sa fac ocol ca sa trec prin fata sediului sa=mi mai clatesc ochii. mai pe vara probabil asa o sa fac.
apropo de buncaiuni. intre 7-13 mai a fost europa fest. la care am mers cat am putut demult. am profittat de faptul ca o colega din byp era voluntara si acolo si ne punea mereu pe lista. si-am ascultat la muzica geniala. btw, am descoperit si o sala fff tare in b. tinerimea, vizavi de teatrul bulandra - frumoasa cladire si frumos interior. sa revenim la bunaciuni. marti seara au cantat niste polonezi. in seara aia avusesem multe pe la work. concertul incepea la 7. eu am ajuns la 8. fix in pauza inainte sa inceapa ei: Stephan Braun Trio - polonezo-germani adica 2 polonezi, 1 neamt, dar toti locuind in Germania. Si m-am indragostit. de pianist. Matthaus, Ah, fizic nu as fi zis vreodata in vreo caracaterizare ca mi-ar placea un barbat ca el, dar vai ce bine mi-a picat. inalt, slabut, cu ochelari cu rama neagra, cu o basca pe cap, cu un tricou cu o bicicleta , ah love. Si o combinatie de 3 personaje: Raku, Andrei Gorzo si Beavis (sau Butt-head)...sau amandoi . haha. l-am vazut si intr-o clipa m-am gandit la combinatia asta si la :lovestruck: Acum ascult ceva muzica de pe myspace-ul lui. Si ma mai holbez un pic la poza de pe profil si la ochii extrem de albastri. mereu am avut o salbiciune pentru tipii cu ochi albastri. Cam atat despre polonezul meu. AStept sa il vad la anul, ca au castigat concursul. Da, nu era doar frumos, au cantat si exceptional.

miercuri, 26 mai 2010

plutind

Judetul Maramures vazut din avion e superb. Asta e gandul ce mi-a trecut luni seara prin cap cand zburam spre casa dupa seminarul de la Baia Mare. Era ceva ce nu mai experimentasem in zborurile anterioare cu avionul. Poate si usurarea si fericirea ca stiam ca in 2 ore aveam sa fiu acasa, dupa ce la dus mersesem 14 ore cu trenul. In fund...fara cuseta. Minunat. In Maramures de sus in orice aglomerare de cladiri intotdeauna observi biserica. Triumfatoare, alba, mare. E acolo, in centru, vegheaza. Si iese in evidenta.
Dupa biserici ce le vezi fara se la cauti deja ajungi in Rai. Iarasi asta am gandit. Eram deasupra norilor. Aia albi si pufosi. Si era RAI. Si eu nu cred in d-astea. Dar era linistitor. Sa te holbezi pe geam gandind ca o sa vezi un ingeras cu aripi albe la fel de pufoase ca norii cum sta el in varful norului si canta la harpa.
Apoi ajungi la munti. Si ei albi, dar cu striatii. Forme fel de fel de diferite. Si ajungi in sud. Vezi un apus de la inaltime si ajungi la casa cea draga.
N-am coerenta. Tot vreau sa fac ce mi-a zis un om foarte tare. SA scriu zilnic ce am realizat si mai ales ce n-am reusit sa fac bine in ziua ce-a trecut. Jurnal. ?cum faceam in trecut pe aici. Viata zi de zi cu multe detalii inutile ptr cine o citi. Dar pretioase [pentru mine. ?Si imi e greu. sunt obosita. nu pot sa procesez. n-am timp. vreau sa dorm ca sa pot sa ma trezesc a doua zi la 6.45 ca sa ajung la 8.30 sau mai devreme la birou. ca nu e timp ptr ajuns mai tarziu. si-am atatea ganduri. vreau sa imi gasesc iarasi inspiratia si motivarea sa scriu. am atatea de zis si nu vreau sa le pierd. vreau sa mi le reamintesc, sa imi reamintesc de mine in clipele astea. la fel cum as vrea acum sa fi tinut in cph un jurnal. same time, last year nu a iesit cum voiam. s-a dus si nu mi-a ramas decat visul ca merg noaptea pe bicicleta si senzatia pe care o aveam, de liniste, de nimic de fapt. un fel de vrie placuta. un fel de hibernare.

marți, 18 mai 2010

Miscellanous

asta e asa ca sa nu uit...
am trecut pe la muncii pe langa o florarie de acolo si mi-au sarit in ochi niste coroane cu flori din plastic. bine, le vad mereu, dar azi le-am observat. si asta m-a facut sa ma gandesc la diverse. le enumar.
- first. cand o sa mor eu vreau flori naturale. pai de-mi vii cu coroana cu flori de plastic eu invii sa te bat cu florile peste ochi.
- next one a fost tot cu moartea. ma mai gandesc eu asa...si ma gandeam ca de ar fi vreodata sa mor subit, ce s-ar intampla cu oamenii cu care comunic prin online. mi-ar placea sa stiu ca exista o persoana care in caz de nefericit eveniment si ii anunte pe cativa, selectati de mine, ce am patit. cred ca e cazul sa imi fac testament :) Apoi au fost ganduri cu fel de fel de fixuri de-ale mele. miscellanous stuff.
- cand trec pe langa un cos de gunoi si este la inaltimea umarului/fetei cu partea de aruncat, si daca mai e si noapte, mor de frica la gandul ca de acolo o sa iasa un sobolan si o sa ma atace;
- nu suport sa merg cu pungi in mana. mai accept, poate, cate una din plastic, dar trebuie sa arate intr-un anumit fel. pungi de hartie, de material, never. doar daca sunt purtate pe umar. de aia am mereu ditamai gentoiul. indes tot de pot.
- pe acelasi principiu, urasc sa merg cu flori pe strada in mana. cel mai bun exemplu: anul asta de 1 martie am bagat zambilele si ghioceii primiti in geanta si asa am umblat cu saracele flori vreo 3-4 ore prin oras.
- inca imi e frica de biciclete. desi acum le vad cu alti ochi, inca tresar cand vad vreun biciclist ca vine amenintator spre mine.
- dupa ce ma uit la un film de groaza nu pot sa dorm cu picioarele afara din patura, sau scoase din perimetrul patului. mi-e frica de monstrul de sub pat.
- vara nu pot sa dorm daca nu am un cearceaf care sa ma acopere. oricat de cald ar fi.
- ca sa adorm deseori stau pe burta cu un picior ridicat in sus, la 90 grade de la genunchi.
- nu imi place fumul de tigara, dar imi place la nebunie mirosul de tutun pe pielea palmelor si mirosul de tutun al tigarilor neaprinse si al pachetelor de tigari.
- imi place mirosul de carte, revista noua, mirosul de piele noua

....mai adaug
- cand vad un obiect ma gandesc la doua lucruri:
1. cum as putea sa fac ca sa il fur. asta e mai mult asa ca sa ma incerc sa vad cat ma duce mintea...si apoi daca mi-ar reusi m-as intoarce sa il inapoiez. am o mare atractie in a "fura" tablouri si obiecte de arta si decoratiuni si mai ales steaguri din institutii publice.
2. ma gandesc cum ar putea acel obiect sa te ucida sau sa omori pe cineva cu el. de exemplu: mananci o capsuna. in cate feluri poti muri de la ea - otravit, aluneci pe ea, te ineci..etc..astea sunt cele mai simple.

duminică, 16 mai 2010

Constanta

Saptamana trecuta pe vremea asta eram la Constanta la casa de cultura si faceam pachete cu colegii. Era a treia mea zi la noul serviciu (da, duminica am lucrat) si deja eram "in paine".
Nu o sa vorbesc de serviciul meu...este un job, e al meu (in mod sigur pana pe 5 august 2010) si trebuie sa fac in asa fel incat sa iasa totul cat mai bine. Vreau sa zic de Constanta.
Am fost pentru prima data. Bine, am mai trecut eu pe acolo de cateva ori, in drum spre mare, dar vizitat orasul  - nicioadata. Daca ma intrebai inainte de vizita asta, ziceam ca nu imi place...nu m-a atras absolut nimic la orasul asta inainte. Era doar ideea ca e langa mare care ma entuziasma cand auzeam numele, si nimic mai mult.
Am nimerit duminica dimineata, mult prea dimineata, undeva intr-o zona foarte jmechera - case, verdeata, liniste. Strada Miron Costin, mai exact. Dupa ce i-am cunoscut pe toti, dupa ce am incercat sa fac ceva folositor, dupa ce am observat cat am putut de mult, am zis ca e timpul de o pauza. Si-am plecat in recunoastere pe strazile din imprejurimi. Juma' de ora de plimbare pe strada Sarmisegetusa, apoi Dacia de la un cap la altul, apoi sala sporturilor, cred, apoi fuga inapoi la salon, ca aveam treaba.
Interesanta plimbare, sistem de strazi paralele cu nume de locuri istorice de importanta pentru romani, si apoi strazi perpendiculare pe cele de mai sus cu nume de personalitati istorice importante. Si mai interesant a fost sa vezi locuitorii din prezent de pe strazile astea. Vedeai casa in paragina, cu plastic la geam, fara usi, cu tiganii stand la "poarta" si mancand seminte si cu rufele puse la uscat in fata casei, pe trotuar, iar alaturi vedeai Jaguarul parcat in fata unei case cu etaj si gard inalt de 2 metri jumate ca sa nu vezi luxul din curte. Cam asta e strada Dacia. Cam asta e Romania.
Constanta tot nu imi place. Nu mi-a placut niciodata, chair de nu am mai fost in oras pana acum. Nu exista nimic care sa ma faca sa fiu curioasa de oras. In plus, e o vreme ingrozitoare, ba e nor si e frig de nu mai poti, ba e soare arzator. E un lucru ce imi place, au niste bulevarde mari, largi si aerisite.
Marea am vazut-o 5 minute, noroc ca aveam camera de hotel cu priveliste spre plaja. Dar atat, nu tu plimbare pe plaja, nimic. Just work.

Duminica viitoare sunt la Baia Mare.

vineri, 14 mai 2010

scurt

sunt obosita. vreau week-end. vreau sa scriu. am multe de scris. si imi e somn. si am si mai multe de facut. am liste pe pagini multe de things to do. si inca nu m-am uitat pe lista de byp. e doar lista de work. dar nu ma plang. ca am un serviciu cam bestial. si realizez pe zi ce devin mai ocupata, si imi cam place. cant pe strada cand ascult muzica la telefonul de serviciu. ha. am telefon la care pot s-ascult muzica. si chiar se aude cum trebuie. as in in prima zi cand l-am luat am stat 2 ore s-ascult muzica la casti de pe telefon. zici ca descoperisem focul. auzeam sunetele altfel. si mi-e somn. si zilnic scriu in minte posturi peste posturi. acum s-a dus 95% din ce voiam sa scriu. ma duc sa dorm.
o sa zic altadata de europafest si de noua mea iubire, polonezul pianist; de constanta; de bestialul meu servicii; de ce oameni minunati cunosc; de cat de agitata sunt si-mi cam place; de trainingul byp ce incepe sa iasa; de multe. ma duc sa dorm.

sâmbătă, 8 mai 2010

It's a new life...and I'm feelin' good

Ascult CTC - Orice la casti (la care se aude cam tare, adica se aude tare pentru aia ce nu asculta la castile mele, si stau in jurul meu...si nu-mi place asta, dar fie)..asa ascult "orice" la castile telefonului meu de serviciu. Noul meu serviciu. Proaspat cam de o zi jumate. Acum e "liber". Si ma gandesc ca imi pare atat de ciudat fontul de aici..de parca n-am mai scris de ani...Ca atunci cand veneam in Bucuresti dupa 3 luni de stat in vacanta de vara la tara. Si peretii scarii de bloc imi parea inalti si ciudati. Totul mirosea altfel...imi iesisera din memorie...erau deja ascunse...Ah..ce frumoasa e piesa asta...

Sunt obosita. De fapt, nu obosita...sunt iarasi amalgam de stari. NU pot dormi., dar trebuie sa dorm. Ma asteaptam multe. Plec duminca la Constanta, ma intorc luni. Maine am zi plina de BYP, cautam traineri , avem deja unul, gasit de mine, apoi facem si relaxare, mergem la concerte, europafest si ong fest...Ah, atat de multe. Informatie, oameni, nume, ah, nina - and i'm feeling good...it's a news day, it's a new day for me...and I"M FEELIN GOOD!. Ah, chiar. Nici nu am avut timp sa ma gandesc. NU stiu daca o sa am timp pana se termina luna asta. Sau pana se termina iunie...Ah, dar voi vedea juma' de tara pana se termina lunile astea...
Cat de frumos. Calatoresc, cunosc oameni, o sa fac ce vrea..si nici nu pot sa ma bucur...ca nu imi dau seama inca.
Ah, am calcat bine de tot in cacat cand eram mic...de fapt ma jucam cu el in cada (mi-a zis mama). :) Ha...si totusi, stiu bine ca am muncit mult si am pus mult suflet sa ajung acum aici..Stiu. Ah, e frumos. Am fost azi la Europa fest...bliss. Imi venea sa plang...inca sunt emotiva..si muzica aia ma termina...imi vine sa plang. Era asa frumos...

Va las cu Nina.



Birds flying high you know how I feel
Sun in the sky you know how I feel
Breeze driftin' on by you know how I feel

(refrain:)x2
It's a new dawn
It's a new day
It's a new life
For me
And I'm feeling good

Fish in the sea you know how I feel
River running free you know how I feel
Blossom on the tree you know how I feel

(refrain)

Dragonfly out in the sun you know what I mean, don't you know
Butterflies all havin' fun you know what I mean
Sleep in peace when day is done
That's what I mean

And this old world is a new world
And a bold world
For me

Stars when you shine you know how I feel
Scent of the pine you know how I feel
Oh freedom is mine
And I know how I feel

(refrain)

vineri, 30 aprilie 2010

Baba, Coca-Cola si furculita

"Cat e, maica, Coca-Cola la voi?" intreba azi o babuta pe Dorobanti la un Fornetii. Si ce babuta, ca de aia postez aici - era mamaie de la tara, cu galosi pana la glezna, mai de primavara asa, gri cenusii, cu haine murdare vechi si rupte, cu bocceluta in spate, babuta intrata la apa, de juma de metru inaltime, vai de capul ei. Dar voia Coca-Cola, de la Fornetti.Probabil avea acasa si Digi Tv si poate ca si vreun mobil, dar probabil d-ala caramida. Foarte tare.

Acum, mai devreme am mancat ceva si am vazut prin bucatarie furculita din Bulgaria. Nu stiu daca am mai scris pe aici, poate ca am scris, dar in posturile alea de le-am ascuns de toti, dar am furat o furculita din Bulgaria din clubul unde am fost singura data cat am stat in Vurshets. O furculita simpla, fara model pe ea, cu forme rotujite, greuta, deci solida, usor de tinut in mana si cu capul micut. Furculita frumoasa si pe placul meu, de aia am si luat-o. Bine, si pentru ca atunci cand am vrut sa o pun la loc, D. mi-a zis s-o iau. Si-am luat-o. Am pus-o in buzunar si asa am facut prostii sub clar de luna - statea bine acolo. Acum de fiecare data cand o vad ma gandesc la polonezul blond, inalt, slab si cracanat de care nu mi-a palcut in mod deosebit, dar care m-a facut sa ma simt extrem de bine. Sigur nu o sa il uit asa. Furculita si polonezul.

Acum ma duc sa scriu de intai de mai. In Copenhaga. Ce zi a mai fost...

marți, 27 aprilie 2010

Want some php?

Revin cu blogul iarasi public pentru a participa la un concurs. Iarasi vreau sa imi incerc norocul, imi place mie sa ma joc asa si sa vad daca pot castiga ceva...
Mai mult, acum este vorba si de un premiu care ma intereseaza, si anume un curs gratuit de Java sau PHP. Concursul este organizat de Evenimente Studentesti in colaborare cu Line Education Center.
Detalii despre conditiile de participare se gasesc in link-ul de mai sus, il mai pun o data ca sa fiu sigura ca se vede, deci aici, iar data limita este duminica, 2 mai.
Anunţul câştigătorului se va face pe  3 mai, prin tragere la sorţi filmată în sediul LEC.

Norocul sa fie cu voi! (sau de preferat cu mine)

duminică, 25 aprilie 2010

joi, 22 aprilie 2010

Zambesc

Ah,
nu pot sa dorm si stau pe Facebook poate, poate o sa primesc un mesaj (pe care nu o sa il primesc..dar era speranta aia a mea...facusem niste planuri in minte). Stiu ca nu e asa...si nu astept prea mult. Zambesc. Am vorbit cu Daniela, dandu-i pentru a miia oara sfaturi, legate de unu si altu'. Si mereu simt ca pot sa o ajut, cu niste cuvinte zise bine sau spuse cand trebuie. Si ma bucura.
Zambesc acum ca m-a inveselit Elena, o rusoaica extraordinara. Cheered me up, wished me good stuff, a facut pe Cristiana cu mine, cum fac eu cu Daniela. Am vorbit si cu Sonia, o bulgaraoica. Zambesc. Ascult o melodie ce mi-a trimis-o Elena, ca sa ma linistesc si sa pot sa adorm. Ce-mi plac mie oamenii astia pe care i-am cunoscut in ultimul an. Cred ca le pot zice my friends. Zambesc. Cred ca ma duc sa adorm in starea asta. :)

duminică, 28 martie 2010

recensamantul masinilor albe din bucuresti

Vorbeam de curand de un deja-vu in care in centru era o masina alba cu nr b99hey. Azi am dat peste b98hey. Culmea, tot alba masina. Numai ca la asta n-am apucat sa vad ce marca era. Oricum, ceva in genul BMW, Mercedes... Era la Armeneasca. Fara deja-vu, de data asta, dar ma face sa vreau sa gasesc toate hey-urile din Bucuresti.

In rest, doar agitatie. Am atatea de facut, incat ajung sa nu mai fac nimic ca nu stiu de care sa ma apuc mai intai. Am chestii ptr BYP la marketing, am chestii ptr BYP la proiectul nostru din aprilie-mai, am plecarea in Bulgaria, am chestii personale si mai am si internship-ul. Si cam toate sunt la fel de importante. Mi-am propus ca in luna aprilie sa fac tot ce pot ca sa devin mai organizata, ca sarcina din cadrul byp-ului, pe fiecare luna, dar si ca stuff to do and solve ptr mine. Nu mi-ar strica. NU ca acum. Macar am inceput sa fac listute.

Am inceput sa descopar chestii nice to do in B cu bani putini. Mai noi merg la teatru cu 6 lei, ca se pare ac la tnb trebuie doar sa mergi la casa de bilete, sa zici ca vrei un bilet ptr student si ti se da. Nicio legitimatie, niciun act, nimic. Foarte tare. Plus deja cunoscutele cinematografe cu preturi intre 5-10 lei. Plus plimbarile organizate de mine prin Bucuresti ptr a redescoperi locuri minunate. Azi aveam programata plimbare pe Calea Victoriei, dar mi-a stricat-o ploaia. NU am ajuns decat in /cismigiu, unde nu am facut decat sa sperii gugustiucii. Apoi Mecul ne-a mancat. Filmam miercuri. Proiectul incepe sa prinda contur. Aseara, am fost tot prin Cismigiu. Si-n ce fel. Cantam "How deep is your love" si ma plimbam cu o lalea in mana, pe care am plimbat-o prin tot centrul Bucurestiului, la vedere (a se citi un post de prin preajma 1 martie, ca eu umblu cu florile prin geanta), si fix cand am ajuns in fata blocului am decapitat-o. Acum sta pe undeva printr-un paharel prin casa, asa decapitata. Era si pacat de ea...
Mda...am recitit si n-are sens ce-am scris...but fuck it! Cam atat. Am vrut de fapt sa scriu de masina, ca sigur uitam de intamplare...sigur le uitam pe toate. In ultima vreme nu mai reusesc sa retin multe...