Alexandrina

Mi-e somn de pic, dar deja am stat treaza mai mult decat era cazul si parca nu mai pot sa ma duc sa dorm. Asa ca stau si ascult iar Alexandrina live. 71'47''. Mai am vreo 15 minute pana la final.

Something is starting today...

Am inceput luna noiembrie minuntat - cu o mica criza. Familia mi-a plecat la tara sa-l sarbatoreasca pe bunic. Si eu nu-mi gaseam aparatul foto si-am crezut ca l-au luat ei fara sa-mi zica. Si-ncepi sa suni - suna, telefonul fratelui uitat acasa, suna iar - telefonul mamei uitat pe masa din bucatarie. Incepi sa te enervezi rau. Nesimtitii, cum sa=mi ia aparatul fara sa-mi zica - chiar aveam nevoie odata de pozele din ele, si odata pentru diseara. Ma gandesc ca oricum nici eu nu vor face poze ca nu mai am baterii. Suna apoi pe fix la tara. Raspunde bunicu', ii zic La multi ani, mai vorbesc cu el, apoi ordon sa ma sune astia imediat cum ajung. Inchid si ma gandesc ca n-am cautat in geanta. Ma uit. Camera era acolo. Ma astepta. Idiot.



Asta-i piesa ce-mi place la nebunie s-o ascult toamna si pe 1 noimebrie. Imi place ca reda perfect starea de noimebrie, de toamna, de apasare, dar de stare de bine pentru mine. Iubesc rau de tot perioada asta. Cu frunzele colorate in culori tari aprinse peste tot pe jos. Am fost vineri prin parc si a fost aproape perfect. Frunze, vreme racoroasa ca sa te tina in priza, ploaie usoara si cam atat. De obicei ar trebui sa fie si liniste si pace. Dar era deja pranz si iesisera maturatorii sa strice tot. Pe alei era numai noroi, frunzele deja maturate, alea de pe iarba erau si ele luate si aruncate. Niste idioti. Eu stiam ca frunzele alea au ce cauta in circutul naturii. Ca se descompun si devin hrana pentru animalute din sol. Dar ce sa le ceri. Le iau de acolo si le ard. Mai tare e ca joi am vazut ca erau cete-cete si adunau ghindele. avea galeti pline de ghinde. Probabil astia ce administreaza parcul au pus gand rau veveritelor iarna asta. Sa moara si Marianele de foame, ca doar e criza.

Am fost ieri la targul de job-uri. Mai mult de gura mamei. Cu ce m-am ales? Pai cu minus 10 lei dati pe imprimarea CV-urilor si pe-o folie de plastic, cu 2 pixuri gratis, unul foarte dragut, mov-roz, cu o ciocolata Joe si o punga de chipsuri de la Star Foods. Mai erau pe-acolo niste fete cu ciocolatele de la Poiana, dar erau in pauza cand am plecat si mi se pare de cacat sa te duci sa ceri mancare ca-i pe gratis. Desi o gramada faceau asa. Era bataia la standul Star Foods. "Da-mi si mie 2 pungi de floricele." Mie chipsurile mi le-a cam pus in brate una. Si-am zis ca-si face si ea treaba si le-am luat. Aglomeratie, posturi pe financiar-contabil si la etaj, IT. Multe. Ma tot gandesc ca mi-am ratat meseria. Dar deja in familie nu mai e loc de alt prograator. Asa ca raman la agricultura mea si marketingul/managementul meu. Am gasit niste chestii interesante pe la P&G si la Kraft Foods. Maine sar cu Cv-ul online. Ah, am vrut la un moment dat sa fur niste pixuri, veo 20-30 asa. Dar dupa ce am stat sa ma gandesc un pic mai mult mi-am dat seama ca singura nu as putea sa fac asta. Trebuia sa vin in grup organizat de 3-4 persoane. Si rezolvam. :))

Apoi am plecat pe jos spre Hobby Cafe la sedinta pe luna octombrie cu BYP. Si cum mergeam eu asa pe Calea Victoriei, Universitate, Rosetti, Mosilor, Mantuleasa mancand chipsuri, mi-am dat seama ca mie nu-mi plac chipsurile si ca orasul e tare frumos sambata, cand e liber si linistit. Inca e frumos. Inca mai sunt sanse sa nu se duca tot dracu'. Am ajuns la cafenea cu o ora mai devreme. Si am profitat si-am stat linistita citind din 24 fun si pregatind prezentarea activitatii echipei de marketing - am fost desemnata de reprezentant in lipsa directorului. Ca doar am iesit voluntarul lunii. De fapt, eu le-am zis luna trecuta ca luna asta eu o sa ies. Au crezut ca glumesc atunci. Dar nu stiu ca mie-mi place mult sa-mi fac mici cadouri. Si cand imi pun ceva in minte tre' sa iasa. Si-a iesit. Acum am o cana frumoasa, alba, imprimata cu sigla BYP, un copacel verde, sunt "Cea mai BYP" si voluntarul lunii octombrie. YEEE!

Dupa asta am zis ca ma duc acasa. Dar...ramasese in pom faza cu Halloween Charity Ball de la Palatul Parlamentului. Ca am castigat o invitatie. Si nu prea aveam chef...ca era frig si habar n-am cum e pe acolo si eu credeam ca tre' sa te duci elegant. Desi stiam ca e totusi Halloween si ar merge niste costume. Noroc ca a castigat si-o alta fata invitatie si ea era atat de entuziasmata de idee ca mai mult am acceptat sa merg pentru ea. Si-apoi, in drum spore casa aflu ca sloganul e "Dress gloablly, give locally". Ajung acasa s-i zic mamei ca tre' sa scoate iile sau fusta de tiganca. M-am mai invartit vreo ora si am ajuns sa plec de-acasa frantuzoaica. Totul a pornit de la basca mea rosie. Si restul e venit de la sine. Am iesit o frantuzoica a dracu' de draguta. Zic asa pentru ca m-am simtit tare bine asa la bal. Desi nu eram singura, mai erau inca vreo 3. La un moment dat dansam una langa alta. Da' eu eram singura ce-avea basca rosie si buburuza prinsa-n piept.
Concluzii? Pai astia de-s "vedete" sunt niste boringosi. :)) Am ajuns acolo pe la 11 si era atmosfera de inmormantare. Ceva muzica, dar toti la mese, priviri, semne, discutii, pupaturi, etc. A dansat Ethan Hawke cu una. Frumos barbat. Au cantat unii, Balkan Fanatik cica, habar n-am ce voiau..oricum au cantat maxim 30'. Si-apoi a inceput petrecerea. Cu muzica de Expirat. Caterinca. Cred ca cel mai mare succes a fost inregistrat de Cypress Hill - Insane in the brain si Jump around, puse una dupa alta, de erau aia in extaz sarind si dansand si cantand. Am plecat pe la 2 jumate. Deja nu mai era multa lume, doar cei care fusesera voluntari si erau la partea de petrecere acum. Pe parte de costumatii tre' sa il amintesc pe domnul scafandu, venit cu papucei si cu lopatica verde e plastic dupa el si pe doamna stewardesa venita cu bagajelul dupa ea si trebuie sa recunosc ca i-am adminrat consecventa - a carat bagajul ala dupa ea toata seara. A si dansat cu el in mana. Asta inseamna ca intri in pielea personajului. Dar din toti, cel mai mult mi-a placut de Caesar. Avea viata in el. A dansat de-a rupt. Si imi mai placeau si ciucurii de la draperii pe care si-i legase de picioare. Mare om :))

Si varianta in portugueaza a piesei "Hit the road Jack". Au pus-o aseara si mi-a placut. Habar n-aveam de ea. Mai era o piesa ce-au pus-o aseara si am zis ca trebuie sa o zic, dar am uitat...

Remixed

A rulat pe panza pe fundal pe durata concertului lui raku. Fix bucata asta m-a uimit si m-a facut sa ma holbez, hipnotizata si fascinata, incercam de deslusesc totul pana in fata. Plus remixul remixului facut de Faibo. Ce s-a auzit la concert pe fundalul asta vizual a fost infinit mai tare si-a avut impact mai bun. Cel putin pe mine.


Am gasit si albumul Mai trebuie sa gasesc si dvd-ul ca sa pot sa "vad muzica si sa ascult imaginile". Sunday afternoon chill.

Fresh

Repede, repede. Scrie pana nu trece :))
Sunt...vesela. Foarte vesela. Foarte bine dispusa. Desi azi nu am fost deloc asa. Am auzit de dimineata o piesa la radio romania actualitati si zicea ceva de genu' 'tonight is gonna be a good night". Sceptica am gandit ,ori va fi, ori nu voi ajunge nicaieri si o sa stau in casape net frecand-o aiurea ca de multe alte dati.
N-a fost. Am mers. Cu o Cristina extrem de vesela. O iubesc cand e asa. Si extrem de acida si ironica. Si pusa pe sotii. si pusa oe diss-uri si rime si battle-uri.rime de battle-uri. Ha ha. e fun cand e asa. Si eu eram bine-dispusa. Imi tot repeta ceva. Legat de cineva. I kinda hate when she's right. Dar trebuia sa ma invat de atatia ani. E leu si le simte. Mereu!!!
Ha ha. nu stiu cum se face dar noi cand mergem la diverse concerte ne asezam undeva si mereu e ceva interesant in jurul nostru. Mereu! Am observat ca devin extrem de rezistenta la alcool. Incep sa ma panichez pe faza asta. Nu de alta, dar asta inseamna ca trebuie sa cheltui sume mari daca vreu vreodata sa ma imbat. Nu ca asta ar fi vreun tel de-al meu. Dar ma gandesc asa. E logic. sunt tare rezistenta la alcool inseamna ca va trebui sa beau mai mult ca sa simt alcoolul cum isi face efectul, deci voi cheltui mai multi bani. Pe care nu ii am. dar fuck it, ca de fapt am renuntat de mult sa mai imi pese de lipsa bailor. Si de fapt conteaza cu cine esti mai mult, decat daca bei mult, ca sa te simti bine. Si azi a fost foarte tare.
I'm out!

p.s, urmatorul post TREBUIE sa fie despre alcool! Am scris!

p.s.2 - Nu stiu de ce cand ies lucrurile prost eu ma simt bine. Am un zambet tampit pe fata. Fix ca atunci cand am aflat ca ala de care imi placea in dk si cu care incercam sa ma combin, sa fac in asa fel incat sa iasa ceva, avea prietena. Si eu aflat asta la modu' prietena venita la el in vizita. Am reactionat in cel mai tampit mod posibil. Eram cea mai vesela de la petrecere. Si am plecat acasa razand si pedaland, bucurandu-ma de 1 iunie si venirea primaverii, la ora 12 jumate noaptea. Si zambeam si nu ma puteam opri. Cam asa sunt si acum. M-am obisnuit sa iasa lucrurile prost pentru mine si eu le fut, de obicei. Cine sa ma-nteleaga.
Acum chiar c-am iesit! Somn pufos. :) Ce piesa a picat in winamp... "Masada - Nena"

5%

Nu mai aud. Ceea ce nu e mare lucru, ca eu de obicei sunt cam surda si mai mereu pun sa se repete, ca nu aud. Asta e. macar am scapat de o problema la batranete. O sa fie chiar misto, ca o sa am experienta in a nu auzi ce se zice. Stau si-ascult muzica la casti, data incet si parca se aude altfel decat de obicei. Tre' sa nu mai stau in dreptul boxelor. Sau poate ca fix faptul ca nu mai aud inseamna ca a fost un concert jmecher. sau ca s-a urlat mult. Dar a fost prima varianta. Cam atat. Voiam doar sa marchez momentul, ca un punct din viata mea care mi-a diminuat si mai mult auzul. Ce-a meritat pe deplin.

Live in K.!

Cel mai tare concert la care am fost in viata mea, pana acum, a fost Dilated Peoples. In Copenhaga. Am fost si in B., cu juma' de an inainte, dar am fost degeaba, nici nu mi-am dat seama cand au inceput sa cante, si habar nu am cand a trecut ora cu cantarea, sau cand s-a terminat. Dar asta e alta poveste.
O sa o iau de la inceput. Am vazut in total 4 concerte de rep in CPH. Am ratat alte cateva, si la altele nu m-am dus, fie ca nu reprezentau mare interes, fie ca era prea scump, fie ca nu aveam cu cine sau ca nu stiam unde e clubul si chiar nu aveam chef sau timp in perioada in care a fost. Ce imi pare rau ca am ratat este Rjd2. A avut concert la vreo 2 saptamani dupa ce-am aterizat pe pamant danez. Am citit in ziar, dupa. De atunci am inceput sa verific site-urile cluburilor. Si ce am aflat? Cunninlyinguists pe 2 aprilie. Super. Tre' sa merg. Am inceput sa caut lume care ar putea sa vrea sa mearga. Cam greu. Dar mi-am pastrat speranta. Lunile au trecut, s-a facut caldut, aprilie, sfarsit de block. Examen pe 2 aprilie pe la pranz, plecare pe 3 aprilie la Stockholm in vacanta de Paste. Concertul nici ca se putea sa pica mai bine de atat. Mai putin cineva care sa ma insoteasca. Dau mass message pe Facebook, si culmea, umire, imi raspunde o rusoaica, de la cursul de engleza, pe care abia o cunosteam, dar care a fost convinsa de stilul mai smooth al astora. Concertul? Pai sunet ca pe cd, omuleti activi pe scena, eu in primul rand cu Natalia, sarit, cantat, schimb de replici intre Kno si rusoaica mea pe la mijlocul cocnertului (nu voia de-a naibii sa zica "I like weed". Saracu' sa comunice cu publicul, rusoaica, nu. Lacat la gura. :)) A incercat de 3-4 ori, a plecat, a revenit. Nimic. La final, Natti coboara la public, canta, lumea yeah, il ia in brate, eu ma feream sa nu ma loveasca vreunu, sau chiar el din greseala, ca stateam fix in spatele lui. Omu; tot imbratisa pe toti, cand se intoarce, ma vede la cm de el si probabil zice ca vreau si eu a hug, si ia-ma-n brate. Eu prinsa de ditamai omu' ce ma gandesc: "Fratee, da' transpirat mai e si asta". Nu sunt buna de fan, cred. Dupa asta am plecat fericita in excursia la Stockholm. Ajunsa acolo, sambata, ne plibam, cand vad un afis interesant. Ma duc, ma uit - Pharoahe Monch. Zic misto, cand o fi. Ma uit mai bine, descifrez afisul, stupoare, fix in seara aia. Am stat ceva timp sa ma gandesc, insa am ramas doar cu afisul, luat de pe un zid, in timp ce ma plimbam noaptea prin centrul istoric. Si acum imi cam pare putin rau ca nu am mers. Atunci am motivat ca era scump biletul. Next time, poate.
Urmatorul concert a fost Devin the Dude. In Rust, de data asta, un club foarte misto, dar in Norrebro, care e un fel de ghetou al orasului, multi arabi, si focuri de arma, partea "periculoasa" a Copenhagei. Asta pana te obisnuiesti cu locul. La asta am fost singura. Pentru ca era ieftin, pentru ca nu am mai avut chef sa cersesc companie si ptr ca am zis ca imi bag picioarele, vreau sa incerc sa vad cum e sa mergi singur la un concert. Si-a fost in regula, am ajuns prea devreme, am asteptat ceva sa se umple clubul si sa inceapa, dar concertul a fost tare. Si mai tare a fost ca dupa concert am ajuns acasa high. Si eu nu am fumat nimic. Dar fumul dinauntru il puteai taia cu cutitul. Inainte sa urce Devin pe scena, nu fuma nimeni - fumatul in locuri publice inchise e interzis in DK. Ah, dar cand pe scena artistul urca cu ditamai jointu' in mana, evident ca toti scot arsenalul. Si cam asa am ajuns eu foarte fericita acasa, dupa concertul asta.
Ultimul live vazut in CPH a fost Dilated. Initital nu am vrut sa mai merg inca o data. Dar pe masura ce se apropia data parca deveneam tot mai nerabdatoare si agitata, ca trebuie sa ii vad. Plus ca era cu 10 zile inainte sa plec. Se face ziua, 6 iunie, aflu ca o elvetianca cu care chiar am petrecut ceva timp asculta rep destul de mult, si pe acasa mergea des la concerte, festivaluri. chiar ii vazuse pe astia prin 2003, pe la inceputurile lor ca trupa. Super de doua ori. Nu aveam sa merg singura. In ziua concertului aflu ca o alta prietena de-a mea, o italianca vrea sa ea sa vina, fara sa fe ascultatoare, doar ce auzise de ei de la un prieten fan. Iarasi super. Pe drum, ma intalnesc cu elvetianca mea, si cu prietena ei, pe care o luase pe sus ca sa mearga la concert. Asa ajungem in Rust, eu extrem de vesela. Asteptarea pentru concert a fost crima, cred ca am stat vreo 3 ore jumate, dar concertul a fost nebunie. Stateam la un fel de balconas, la nivelul scenei, la 3 metri de Ev si Rakaa, 4 m de Babu. Mi0am dat seama ca desi mi se parea ca nu ascult asa mult DP, stiam versurile bine de tot. Am plecat cu concertul intiparit pe retina, si in creier. Are un sertaras special. Inca mai imi vin in minte bucati de piese de atunci si cum le-am simtit live, si le cant in minte. Si il vad pe Evidence cum flutura mana in aer, ca si cum dirija. Am scris mult, dar senzatia e de speechless.

Fuborg Green Test

Am fost la Tuborg Green Fest. Asta pentru ca am avut vizitatori din Timi. Si s-a nimerit sa fie perfecta venirea lor in B. ptr ca am avut un week-end super, cu muzica, plimbari, descoperiri legate de Bucuresti si buna dispozitie.
Acuma, insa am o mare problema. La festival a fost un amestec de genuri - electro, rock si jazz-soul-hip-hop-funk., toti straini, vazuti in 2 seri, vineri si sambata, pe numele lor in ordinea intrarii pe scena The Crystal Method, Chicane, The Herbaliser si Guano Apes. Si marea me dilema e ca nu stiu pe ce muzica sa ma dau. Sa zicem ca ascult Hip-Hop mai mult si asta as vrea sa vad si live pe cat posibil, si asta as vrea sa ascult si in locurile pe care le frecventez. Bine, nu mereu, vreau si diversitate, si de aia am si fost la festival. Sa experimentez. Bine si ptr ca era Tuborg organizator, si orice e de origine daneza, tre' sa incerc. Cred ca am facut o mica obsesie ptr DK. Problema mea e ca nu stiu pe ce sa ma dau. Am observat ca daca vrei hip hop esti degeaba. Aia de canta nu prea le iese remuneratie, deci ramane doar hobby si placere, iar eu de as vrea sa ma distrez pe hip hop pot doar sa o fac acasa, evenetual, la un fel de private party, Bucurestiul nu imi ofera multe variante. Asa ca raman electronica si rock-ul. In prima seara, vineri, la seara "elektro" (cum scria in ziar :))) a fost tare. Pe moment si m-a parut ok. Vineri ti-as fi zis ca ma dau pe electro. Sunt multe subgenuri, am de unde alege. Dar am vazut sambata ca rock-ul are mai multi adepti pe la noi. Si culmea, ca era la concurenta ca Romania - Franta, si se stie ca romanul e mare microbist. Ei, Guano Apes au fani. Ah si ce fani. Mi-am gasit sot, un punker cu creasta roz. L-as fi luat acasa, sa-l pun drept bibelou. Ah...avea si tenesi portocalii. Cam multe pierce-uri, si cam prin multe zone vizibile (oare cate avea prin alea ascunse ;))) Dar ah...cand ma gandesc la el :inlove: Daca ma gandesc mai bine, pe punker l-as fi luat de amant, pentru ca apoi l-am vazut pe Dj Ollie Teeba prestand si m-a prins. Si prinsa am ramas. I'm a sucker for dj's si pentru englezi si accentul lor. Si Olie asta le avea pe toate. Uh, si e si cunoscut. Clar il las pe punker de bibelou/amant :))) (note to self - "what are you a sucker for?"'
Revenind la concert, iarasi un ah pentru Sandra Nasic - o fi ea nemtoaica si eu am ceva ce ma ma face sa resping nemtii, habar nu am de ce sunt asa,si sa nu imi placa by default - dar fata asta era sexy rau. Dar nu ma mai duc prea curand la concert rock. Prea zgomotos, prea nebunie, dar fun.
Si sa revin la ce gen aleg...pff..habar nu am. Chestia asta cu alesul e un fel de inside joke de-al meu cu mine. Care are ceva radacini in cum te schimbi de-a lungul timpului si cum iti schimbi preferintele. Iar aici este vorba de cum iti schimbi preferintele muzicale. Si pot fi exemplu - cand am dat de muzica tindeam spre rock, si probabil asta as fi ascultat si acum daca aia de la Parazitii nu ar fi scos genialul video la "In focuri" - nu as fi stat sa ma chiorasc la tv de fiecare data cand era difuzat clipul, nu as fi ascultat albumele lor. Si tot asa nu as fi ascultat tot ce am ascultat pana astazi. Si probabil nu as tinde ca acum sa ma dau pe muzica electronica (si nu bum bum bum non stop, ci ceva mai soft, mai chill, mai amestecat cu alte genuri, dar totusi apartinand ramurei electro). Deci,bottom line, am inceput cu rock, am trecut la hip hop, am dat de soul, funk, si alte genuri din care samplau baietii, si acum ma vad indeptandu-ma spre electro. Oare ce voi asculta la batranete? Oare voi mai asculta ceva?


Si totusi, ca sa revin la minunatul titlu de post. Cand stateam si ascultam, inhaland praf in cantitati industriale ma gandeam eu de ce ii zice "green". Adica bine, o fi tendinta sa fii ecologist, mai ales ca vin din DK si astia tind sa fie disperati cu organicul si cu a fi verde, a trai in mod sustenabil, a salva planeta, etc, dar unde era durabilitatea aici?? Gazonul s-a dus de tot, daca mai ramasese ceva dupa Madonna, plamanii nostrii - distrusi, hainele negre, adidasii mei nregi - albi, plus daca ai fost norocos si un cot in burta, nas de la rockeri si pogo-ul lor, plus poluarea fonica, mai ales pentru aia de locuiesc in zona si sigur nu-s multi doritori de rockareala, electronica. Plus electricitatea, plus plasticele care erau de fapt gazonul acum, plus hartia folosita degeaba ptr flyerele festivalului. Risipa multa. Dar muzica buna. Compromis. Bine, acum cred ca m-am prins de ce green, ptr ca astia de la tuborg au directori buni de marketing care au asociat imaginea tuborg cu verdele, si implicit cu miscarea asta de salvare a planetei. Smart move. Ne imbatam, ne facem muci, dar salvam lumea - ca sa putem bea mai mult.
Dar nu prea conteaza astea ca oricum eu zic ca vom muri curand, ori de foame, ori de la incalzirea globala. Deci hai sa ne bucuram de ce prindem. Si weekend-ul asta a fost super. Herbaliser au fost bestiali. Long live good music!