marți, 1 decembrie 2009

MadeInRo

Am lucrat azi. Si nu am mai vazut parada. Macar acolo putin, ca oricum nu ma uitam mult. Da-mi placea sa-i vad pe vanatorii de munte. Aia-s preferatii mei. In 5 ani de facultate in Agronomie m-am obisnuit ca an de an sa asist la pregatirile pentru 1 decembrie. Din anul 2 ma tot gaseam mereu sa fiu pe acolo cand defilau baietii, altii asteptau pe margine, altii strigau fata-fata si diverse. Si mereu ma topeam dupa vanatorii de munte. Frumosi mai sunt. :)
Anul asta n-am mai prins nimic. Nici macar la tv. Ca m-am dus sa muncesc. Ma suna ieri seara pe la 6 si ceva o tipa, de la firma de-am fost la interviu tot ieri, dar de dimineata. Ca pot sa vin de maine? Vin. Ce sa-i fac. Mi s-a parut mie usor dubios, ca initial mi-a zis ca ma suna joi-vineri, dar na. M-am dus. Ajunsa la sediu, vad 4 tipi in fata blocului. Tipa de la interviu, sau patronu' nu venisera. Asa c-am stat in fata blocului. Eu cu inca 6 tipi, c-au mai venit apoi 2. Incepusem sa ma gandesc cum de m-a gasit numai pe mine tipa...si sa ma gandesc ca e si mai dubios...mai era si unu' tigan. D-ala negru. Si doi mai colorati usor...mai brunetei asa...Impresie de prima oara...nimic deosebit. Dar stand asa incepusem sa ma intreb. Vine si dom' patron, vorbeste, vin si tipele, ma mai linistesc. Sunt eu mai panicata de fel. Mda...habar n-am de-o sa stau...de-o sa-mi placa. Stau si dau telefoane sa bag chirii. Agent imobiliar. Vorbesc la telefon si voi alerga pe teren .Fix ce nu-mi place. Da' estimez ca dupa o saptamana de vorbit la telefon 4-5 ore pe zi o sa devin as si n-o sa mai conteze. Ceea ce e de bine. Ca de mult ma luptam cu mine sa imi inving teama asta de-a vorbi la telefon. Si panica ce vine cu ea.
Colegii par in regula. Baietii ok, tipele, 2 din ele par de treaba, iar una e naspa. M-a enervat de azi, as bate-o. Sper sa isi vada de treaba ei in viitor. Plus ca habar n-am ce-a cautat azi la agentie. C-a frecat menta, a barfit si-a frecat iarasi menta. Iar faptul ca ma asezasem eu la biroul ei nu e scuza, ca mai erau alte calculatoare libere. I-am tagat deja pe toti, dar astept sa imi arate cum sunt ei de fapt.
Ma cam enerveaza ca m-a sunat sa ma duc fix de azi. Ca aveam planuri mari pentru maine. Vine Vlad in vizita de-o zi tocmai de la timi si planuiam sa bem tuborg si sa il plimb prin oras...acu' ramane doar varianta cu berea, pe seara. Poate il conving cumva sa mgm si la concert Delinquent...desi nu prea ii permite ora la care are trenul inapoi...dar eu tare as merge...voi vedea. Tot primesc vizite zilele astea. Duminica am reusit sa ma vad si cu Corina, ca venise in vizita si ea. Chiar m-am bucurat mult ca am vazut-o. De cand m-am intors din dk nu am vorbit cu ea decat la licenta, pe fuga. Apoi a plecat ba la mare, apoi am plecat eu pe nu stiu unde, apoi a plecat de tot la Roman, s-a facut profesoara si asta a fost. Am reusit abia acum sa ii dau cadouasul. Si sa vorbim mai pe-ndelete. Acu' e randu' meu sa merg pe la Roman. La vara in august :) dupa cum mi-am facut obicei.
S-a dus ziua asta fara sa-mi dau seama ca e 1 decembrie. Nici n-am simtit. Just another day. Bine, oricum nu imi place mie tot tam-tam-ul care se face, cand toti se trezesc mari iubitori de Romania. Doar azi. In rest da-ti-o dracu' - hai s-o futem zi de zi. Azi, pe 1 decembrie o iubim. Eu nu-s mare iubareata. Mereu am zis ca e tara mea si ca imi place, cu rele si bune, dar nu m-am agitat deloc. Totusi, mi-am dat seama, in lunile cat am fost plecata ca nu as putea sa plec niciodata de tot si s-o dau dracu'. Cel putin asta simt si cred acum. De viitor nu pot zice nimic. Dar acum imi e draga si vreau sa nu mai fim o tara de idioti, si vreau sa ajungem sa ne folosim potentialul ala...ca e mult si acum e degeaba. Cat am fost plecata ma trezeam ca vorbeam cu drag de Romania, ma trezeam ca ziceam si de rele, dar ziceam in primul rand de ce e bun, vorbeam mult, voiam sa le zic tuturor ca suntem mai mult, putem mai mult, voiam sa stiu ca nu exista o perceptie negativa a altora despre Romania. Cat am fost plecata am tinut legat de ghidon tricolorul. Si ma simteam cea mai mandra pedaland prin Copenahaga cu fasia aia de tricolor acolo. Si le ziceam tuturor ca ala e steagul meu. Ca-s romanca. Habar n-aveam ca pot fi asa.

2 comentarii:

worsakeend spunea...

multa bafta la noul loc de munca!!


ps:o fi vreo caracteristica a zodiei noastre..nici mie nu-mi place sa vb prea mult la tel..

/c. spunea...

eu cam urasc treaba asta. Da' vad ca ma tratez..ma oblig...
mersi...desi nu imi vad un viitor...nu-mi palce...si nu ca e munca, ci ca nu imi plac colegi in mod deosebit...si daca nu am oameni ok in jurul meu e degeaba...