Iar uit ce vreau sa scriu. Uit de cand dau click sa deschid fereastra pana se deschide. si-am o caseta alba de umplut cu cuvinte si nu le gasesc. pe ele, cuvintele, si pe ele, ideile. Uit mai mult de atat. Uit sa cobor din metrou. Azi, ajunsa la Victoriei, n-am realizat asta. Mai nasol e ca nici n-am recunoscut statia. E obisnuinta din 5 ani de facultate, cand mergeam o singura statie si imi era imposibil sa uit. Acum vin din Pipera. Si nimeresc si la ore tarzioare cand e liber metroul si stau jos, si mai am ganduri prin minte. Si uite asa ma trezesc la Romana.
Da'i ok. Nu ma plang. Rad de mine. Mi-as fi dat o palma, da' mi-e ca se uitau toti la mine ca la felu' paispe.
Am zis de Pipera. Imi place in Pipera de mor. Mi-ar placea si mai mult de-as avea timp sa stau sa ma gandesc si sa merg chill dimineata spre serviciu si odihnita seara spre casa. Mi-a placut din prima clipa cand am pasit pe scarile statiei de metrou Pipera. Imbracata office sa dau bine la interviu si cu pantofii cu toc in geanta. Caterinca. eram cam singura de felul asta. Am gasit pe treptele alea tenesi, slapi, tot ce vrei. Acum ma duc si eu in tenesi la serviciu. Cateodata ma simt ca si cum n-as fi angajat, ci parca m-as duce sa ma joc in parc (gand venit strict dpdv al toalelor de pe mine). de aia imi place mie pipera. mai ales baietii de la orange. pff, am trecut pe acolo in ziua cand am fost la interviu..uff, bunaciuni. ma gandeam zilele trecute sa fac ocol ca sa trec prin fata sediului sa=mi mai clatesc ochii. mai pe vara probabil asa o sa fac.
apropo de buncaiuni. intre 7-13 mai a fost europa fest. la care am mers cat am putut demult. am profittat de faptul ca o colega din byp era voluntara si acolo si ne punea mereu pe lista. si-am ascultat la muzica geniala. btw, am descoperit si o sala fff tare in b. tinerimea, vizavi de teatrul bulandra - frumoasa cladire si frumos interior. sa revenim la bunaciuni. marti seara au cantat niste polonezi. in seara aia avusesem multe pe la work. concertul incepea la 7. eu am ajuns la 8. fix in pauza inainte sa inceapa ei: Stephan Braun Trio - polonezo-germani adica 2 polonezi, 1 neamt, dar toti locuind in Germania. Si m-am indragostit. de pianist. Matthaus, Ah, fizic nu as fi zis vreodata in vreo caracaterizare ca mi-ar placea un barbat ca el, dar vai ce bine mi-a picat. inalt, slabut, cu ochelari cu rama neagra, cu o basca pe cap, cu un tricou cu o bicicleta , ah love. Si o combinatie de 3 personaje: Raku, Andrei Gorzo si Beavis (sau Butt-head)...sau amandoi . haha. l-am vazut si intr-o clipa m-am gandit la combinatia asta si la :lovestruck: Acum ascult ceva muzica de pe myspace-ul lui. Si ma mai holbez un pic la poza de pe profil si la ochii extrem de albastri. mereu am avut o salbiciune pentru tipii cu ochi albastri. Cam atat despre polonezul meu. AStept sa il vad la anul, ca au castigat concursul. Da, nu era doar frumos, au cantat si exceptional.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu