- placerea de a te distruge, constient ca te transformi in altcineva -
sâmbătă, 13 februarie 2010
Doar un vis
Ui, ce vis am avut. 7.20. Suna alarma de la ceas. Snooze. 5 minute. 7.25. Snooze. 7.30. Il oporesti de tot. Dormi. Iti e somn. Mai tragi plapuma pana peste cap. Sa fie cald. Dormi. Motai. Si vine. Visezi. Frumos. Plin de trairi. E acolo. Esti intinsa pe canapea, ciudat, ca purtati o disctie normala. Se intinde si el. Si te priveste intr-un fel cum de mult mult timp ai visat si deja nu mai te-ai fi asteptat. Si sunteti incolaci. 69 style. Si te priveste si se apropie. Si te pupa. Usor, dulce. si deja tremuri de emotie. ai fluturasi. Si te trezesti si e totul ud si rece. Singura in pat si e mult prea tarziu. Trebuie sa te trezesti, trebuie sa te ridici. E sambata si trebuie sa mergi la serviciu. Incerci sa pastrezi sentimentul ala. Atat de real. Ah. Incerci sa nu scoti nici un cuvant, sa nu fii atent la ce iti zice mama. Mancare, treburi cotidiene, servciu. Ah, nimicuri. Tu vrei sa nu uiti visul. Vocea mamei e tot mai puternica, detalii tot mai multe. Te trezesti, vorbesti, se risipeste totul. Te indepratezi, se face ceata. Revii in bucatarie. E timpul sa pleci la serviciu. Pe drum incerci sa iti amintesti. E doar amintire, dar e stearsa. Nu mai simti. Stii ca ai simtit. S-a dus. Ploaia si vantul pe trezesc, esti uda si e rece.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu