Furtuna n-a trecut, sunt chiar in mijlocul ei si acum e liniste. Ma simt mai bine, cateodata chiar nu ma gandesc la el si imi vad linistita de viata. Dar e acolo si nu pot trece mai departe. Mi-am dat seara de asta cand am aflat ca au poze impreuna. M-a deraiat un pic de la ce faceam si m-a dus cu gandurile departe. Ca voiam sa fiu eu, ca as fi putut fi eu. If only I have played my cards right. Dar lucurile nu stau cum le vreau eu, inca nu sunt in stare sa ii vorbesc. Asa ca ma inec in relatii efemere de club. Multumesc I. Ca m-ai luat de mana si m-ai urmat prin club, imi pare rau ca ne-am pierdut in aglomeratie. Te-am cautat apoi, dar probabil plecasesi. Multumesc D. ca ai aparut din multime fix cand incepusem sa ma detasez de tot, ca m-ai luat departe, ca mi-ai zambit asa frumos cat ne-am simtit bine unul cu altul. Ca mi-ai zis ca sunt foarte frumoasa. Cui ii mai pasa ca poate erai beat, ca era euforia de club, ca era doar vrajeala. E o minciuna pe care aleg sa o primesc si sa o transform in moment aducator de zambet.
Sunt ca la Oscaruri, dar cui ii pasa? Multumesc voua fetelor, ca suntem impreuna in momentele astea si ne simtim bine. Ca ne intelegem fiecareia supararile si veseliile si le transformam pe toate in motiv de petrecareala pana la 5 dimineata. I feel good.
Ah, si multumesc M, parca asta era numele tau, ca ai crescut si esti tare frumusel si hot si ca din toate fetele m-ai retinut doar pe mine.
kulturhaus e un loc perfect for rebound. Baietii sunt draguti si prietenosi si cu the right friends arround si muzica ce iti alina urechile este minunat. Ce altceva sa mai vreau acum?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu